Data publicării: 02.03.2022

Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 14.03.2022

Grup ţintă

Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.

Scurta descriere a reglementării:

Descrierea investiției

Suprafață totală a terenului care se estimează a fi ocupată de lucrările Autostrada Sibiu - Făgăraș“, județele Sibiu și Brașov, propusă pentru promovare, este de 803 ha, aparținând atât proprietății domeniului public național și local cât și persoanelor fizice și juridice
Traseul autostrăzii este amplasat pe raza administrativă a localităților: Avrig, Tălmaciu, Boița, Turnu Roșu, Racovița, Porumbacu de Jos, Cârța, Arpașu de Jos din județul Sibiu și a localităților: Făgăraș, Mândra, Beclean, Recea, Voila, Drăguș, Viștea, Ucea din județul Brașov.

Principalele soluţii tehnice

Soluțiile tehnice adoptate au la bază normele, normativele în vigoare, investigațiile și studiile de teren topografice, geotehnice, hidrologice și hidraulice, studiul de trafic, determinări de laborator și calcule de dimensionare specifice.
Elementele geometrice în plan și în profil longitudinal sunt adaptate pentru viteze de proiectare cuprinse între 140 km/h (regiunile de câmpie) și 80 km/h (regiunile de munte).

Traseul în plan

Traseul în plan are lungimea de 68,05 km, și este împărțit în 4 tronsoane:

 Tronsonul 1 – km 0+000 – km 14+253 (lungime = 14.253 km) Boița (Autostrada Sibiu-Pitești) și Avrig-Mârșa (DJ105G);
 Tronsonul 2 – km 14+253 – km 34+175 (lungime = 19.922 km) Avrig- Mârșa (DJ105G) și Arpașu de Jos (DN1);
 Tronsonul 3 – km 34+175 – km 51+785 (lungime = 17.610 km) Arpașu de Jos (DN1) – Sâmbăta de Sus (DJ 105B)
 Tronsonul 4 – km 51+785 – km 68+050 (lungime = 16.265 km) Sâmbăta de Sus (DJ 105B) – Municipiul Făgăraș / Drum de legătură cu DN1.

Tronson 1: Boița (Autostrada Sibiu-Pitești)) – Avrig - Mârșa ( DJ105G)

Autostrada Sibiu-Făgăraș se desprinde din Autostrada Sibiu-Pitești printr-un nod de mare viteză - nod de tip A proiectat să asigure viteza minimă de 80 km/h în dreptul localității Boița.
Traseul subtraversează Autostrada Sibiu-Pitești la km 0+620, supratraversează drumul național DN7 la km 1+230 și își schimbă direcția către Nordul țării traversând dealurile Vârful Măgurii și La Cetate. Apoi, axa în plan își schimbă direcția spre estul țării supratraversând râul Cibin la km 4+940 și râul Olt la km 5+440. La km 5+193 traseul Autostrăzii Sibiu-Făgăraș interferează cu drumul județean DJ 105N. La km 6+027 traseul supratraversează magistrala CFR 203, Turnu Roșu - Sibiu - Copșa Mică, iar la km 6+174 supratraversează drumul comunal DC 60. Axa în plan își schimbă direcția spre Nordul țării și se intersectează cu drumul comunal DC 59 la km 7+804, cu Pârâul Sebeșul de Sus și Pârâul Moașa, pe care-l supratraversează la km 7+643, respectiv la km 8+143, interferează cu drumul județean DJ 105 G la km 9+200. Autostrada supratraversează magistrala CFR 205, Brașov - Podu Olt, la km 10+048 ocolind localitatea Racoviță prin vestul acesteia și își schimbă direcția de mers spre estul țării, supratraversând Pârâul Mârșa, la km 13+333, și magistrala CFR 208, Avrig - Mârșa, la km 13+593.
La km 14+253 axa în plan a autostrăzii se intersectează cu drumul județean DJ 105G. Pentru asigurarea legăturii rutiere a autostrăzii cu drumul județean este propus un nod rutier de tip B, la km 14+120. Pe acest tronson au fost prevăzute două Spații de servicii tip S3, la km 8+550 pe sensul de mers dinspre Sibiu spre Făgăraș și la km 8+550 pe sensul de mers dinspre Făgăraș spre Sibiu.
Lungimea Tronsonului 1 este de 14,253 km, și se desfașoară între km 0+000 – km 14+253.

Tronsonul 2 – Avrig/Mârșa (DJ 105G) – Arpașu de Jos (DN 1)

Tronsonul al doilea începe de la intersecția cu drumul județean DJ 105G. Axa în plan trece printre localitățile Avrig și Mârșa, îndreptându-se spre Dealul Cutelor, spre Valea Dincota (km 16+830) și supratraversează Râul Avrig la km 18+233 și drumul județean DJ 105F la km 18+225. Axa în plan interferează cu linia electrică aeriană LEA 400 kv la km 21+883, la o distanță de aproximativ 173 m de stâlpul din stânga kilometrajului proiectat și la o distanță de aproximativ 248 m de stâlpul din dreapta kilometrajului proiectat. Traseul își continuă drumul printre localitățile Porumbacu de Jos și Porumbacu de Sus intersectându-se cu drumul județean DJ 105J la km 23+203. Dealul Cărbunăriei este traversat prin Nord pe la poalele dealului. Autostrada Sibiu-Făgăraș supratraversează drumul comunal DC 50, la km 26+376 și drumul național DN1 la km 26+807, continuându-și traseul prin nordul localității Scoreiu. Traseul interferează râul Opat, la km 30+567, și afluenții acestuia, afluent Opat 1, la km 30+105, și afluent Opat 2, la km 30+410, cu râul Laiță (Bâlea) la km 32+040 și ocolește localitatea Cârța prin sudul acesteia. Se intersectează cu drumul județean DJ 105D la km 33+159 și cu drumul național DN1 la km 34+175.
La intersecția cu drumul național DN 1 este prevăzut un nod rutier de tip B.
Între km 27+650 și km 27+950, ampriza Autostrăzii Sibiu-Făgăraș, conform Ordonanței de Urgență nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române, Capitolul IV, Art.29. (4), intră în zona de protecție a infrastructurii feroviare a magistralei CFR 205, Brașov - Podul Olt.
Lungimea Tronsonului 2 este de 19.922 km și se desfășoară între km 14+253 – km 34+175.

Tronsonul 3 – Arpașu de Jos (DN 1) – Sâmbăta de Sus (DJ 105 B)

Tronsonul al treilea începe de la intersecția traseului cu drumul național DN1. Axa în plan a Autostrăzii Sibiu - Făgăraș merge spre direcția de Est, ocolind localitatea Arpașu de Sus prin sudul acesteia și se intersectează la km 35+278 cu drumul comunal DC 48 și la km 35+741 cu drumul județean DJ 105H. Traseul interferează cu Valea Gostaia Seacă și cu Valea Gostaia, supratraversează Pârâul Ghirlotel și ocolește localitatea Ucea de Sus prin nordul acesteia. La km 40+874 axa în plan se intersectează cu drumul comunal DC 83 și la km 41+314 se intersectează cu drumul județean DJ 105C. Axa proiectată supratraversează magistrala CFR 225, Ucea – Victoria, la km 41+900, Valea Corbilor și Valea lui Ban. Axa în plan își păstrează orientarea spre estul țării printre localitățile Viștea de Jos și Vistea de Sus. La km 44+943 și km 45+963 traseul interferează cu drumurile județene DJ 103D și DJ 102. Traseul ocolește localitatea Drăguș prin nordul acesteia intersectându-se cu drumul comunal DC 76 la km 48+678. Traseul trece pe la marginea sudică a Pădurii Dumbrăvii, prin dealul Giodului și se intersectează cu drumul județean DJ 105B la km 51+780.
La intersecția cu drumul județean DJ 105B este prevăzut un nod rutier de tip B.
Lungimea Tronsonului 3 este de 17.610 km și se desfășoară între km 34+175 – km 51+785.

Tronsonul 4 – Sâmbăta de Sus (DJ 105 B) – Municipiul Făgăraș și drum de legătură cu DN 1

Tronsonul al patrulea începe la intersecția Autostrăzii Sibiu-Făgăraș cu drumul județean DJ 105 B. Traseul supratraversează Valea Dejban, Vîlcică Voivodeni, Părăul Breaza, trece printre localitățile Voila și Voivodeni și se intersectează cu drumul județean DJ 103F. Axa în plan traversează Dealul Bungetului, Valea Ovesii și Dealul Uliului, supratraversează Pârâul Morții, la km 57+276 și ocolește localitatea Dridif prin sudul acesteia, iar localitatea Luta prin nordul acesteia. Traseul supratraversează Pârâul Netotul și drumul comunal DC 75, la km 59+213 respectiv la km 59+357. Axa în plan își schimbă direcția spre SE, supratraversează Pârâul Săvăstreni la km 62+026, ocolește localitatea Hurez prin sudul acesteia, se intersectează cu drumul comunal DC 71 la km 63+153 și cu drumul județean DJ 104C la km 63+986. Zona industrială Nitramonia din Municipiul Făgăraș este ocolită prin sudul acesteia, iar localitatea Ileni este ocolită de traseul autostrăzii prin nordul acesteia.
La intersecția cu drumul județean DJ 104B este prevăzut un nod rutier de tip B, la km 67+280.
Lungimea Tronsonului 4 este de 16.265 km și se desfășoară între km 51+785 – km 68+050.
Drumul de legătură între Autostrada Sibiu-Făgăraș și drumul național DN1 se desprinde printr-un Nod Rutier de tip B. Axa în plan a drumului de legătură merge spre direcția Nord, pe amplasamentul drumului județean DJ 104B, până la km 1+250.
Traseul trece printre localitatea Râușor și Municipiul Făgăraș și se intersectează cu drumul județean DJ 107D la km 2+600. Amenajarea intersecției dintre Drumul de legătură și drumul județean DJ 107D este printr-un sens giratoriu. Acest sens giratoriu facilitează accesul rapid pe și dinspre autostradă spre zona industrială Nitramonia a Municipiului Făgăraș. Traseul continuă pe direcția Nord, supratraversează Calea Ferată CF 200 la km 4+200 și se termină în drumul național DN1 printr-un nod rutier de tip trompetă. Lungimea Drumului de legătură este de 5.65 km și se desfășoară între km 0+000 – km 5+650.

Profilul longitudinal

În corelare cu caracteristicile morfologice ale zonelor traversate, principalele caracteristici tehnice asigurate în profil transvesal sunt:

Autostrada Sibiu - Fagaraș
Nr. crt. Elemente de proiectare Traseu autostradă Procent
1 Viteză minimă de proiectare
[km/h] km 0+000 - km 2+680 80 km/h 3.94%
km 2+680 - km 5+625 120 km/h 4.33%
km 5+625 - km 14+435 140 km/h 12.95%
km 14+435 - km 18+100 120 km/h 5.39%
km 18+100 - km 68+050 140 km/h 73.40%
2 Raze minime pentru curbe orizontale [m] Nod Boița 400 m
Autostradă 1100 m
3 Declivități maxime [%] 5%
4 Lățimea părții carosabile [m] 26 m
Linia roșie a fost proiectată astfel încât să asigure gabaritul necesar traversării de drumuri județene, locale, agricole și cursuri de ape cu asigurarea nivelului de 2%. De la începutul traseului și până la finalul lui, linia roșie prezintă o succesiune de racordări verticale convexe și concave, valoarea minimă pentru curbele concave este de 6550 m și valoarea minimă pentru curbele convexe este de 18.000m
Declivitatile au valori cuprinse între 0,3% și 2%.

Profilul transversal

Autostradă - profil trasversal tip:

Platformă: 26,00 m, din care:

-partea carosabilă (2 căi unidirecționale): 4x3,75 m;
-zona mediană: 3,00 m;
-benzi de ghidare: 4x0,50 m;
-bandă de staționare de urgență 2x2,50 m;
-acostament 2 x 0,5m, în zonele unde sunt necesare parapete, platforma se lărgește cu 2 x 1,70 m = 3,40 m.
Drumuri de clasă tehnică III:
Lățimea platformei este de 9,00 m, din care 2x3,50 m lățime parte carosabilă, 2x1,00 m lățime acostamente, din care 2x0,50 m lațime benzi de încadrare.
Drumuri de clasă tehnică IV:
Lățimea platformei este de 8,00 m, din care 2x3,00 m lațime parte carosabilă, 2x1,00 m lățime acostamente, din care 2x0,25 m lățime benzi de încadrare.
Drumuri de clasă tehnică V:
Lățimea platformei drumului este de 5,00 m, din care 4,00 m lățime parte carosabilă, 2x0,50 m lățime acostamente.
Structura rutieră
Pentru dimensionarea structurii rutiere pe autostradă a fost utilizat traficul de calcul Nc = 15,827 m.o.s. pentru perioada de perspectivă de 20 ani.
Structura rutieră semirigidă:
- 5 cm strat de uzură MAS 16;
- 6 cm strat de legatură BAD 22,4;
- 10 cm strat de bază AB 31,5;
- 23 cm strat superior de fundație din balast stabilizat cu ciment;
- 40 cm strat inferior din balast;
- 15 cm strat de formă din material necoeziv.
Pentru impermeabilizarea zonei mediane se prevăd: 4 cm strat de uzură tip MAS 16 și 16 cm strat balast stabilizat cu lianți hidraulici realizați pe fundația din balast și stratul de formă al autostrăzii.
Structură rutieră semirigidă – Drum de legatură cu DN 1:
- 4 cm strat de uzură MAS 16;
- 6 cm strat de legatură BAD 22,4;
- 8 cm strat de bază AB 31,5;
- 23 cm strat superior de fundație din balast stabilizat cu ciment;
- 40 cm strat inferior din balast;
- 10 cm strat de formă din material necoeziv
Structura rutieră pentru drumuri de clasă tehnică III:
- 4 cm strat de uzură tip MAS 16;
- 6 cm strat de legătură din beton asfaltic deschis tip BAD 22,4;
- 20 cm strat de piatră spartă amestec optimal;
- 25 cm strat inferior de fundaţie din balast;
- 15 cm strat de formă.
Structura rutieră pentru drumuri de clasă tehnică IV:
- 4 cm strat de uzură tip MAS 16;
- 6 cm strat de legătură din beton asfaltic deschis tip BAD 22,4;
- 20 cm strat de piatra spartă amestec optimal;
- 25 cm strat inferior de fundaţie din balast;
- 15 cm strat de formă.
Structura rutieră pentru drumuri de clasă tehnică V:
- 15 cm strat de piatră spartă amestec optimal;
- 25 cm strat din balast;
Structura rutieră pentru drumuri de clasa tehnică V pe rampele podurilor:
- 4 cm strat de uzură tip BA 16;
- 15 cm strat de piatră spartă amestec optimal;
- 25 cm strat inferior de fundaţie din balast.

Drumuri de întreținere
Drumurile pentru accesul utilajelor de întreținere au o lățime de 3,00 m, sunt amplasate adiacent șanțului de la piciorul taluzului, cu un sistem rutier alcătuit din 12 cm piatră spartă și 10 cm balast. Acolo unde nu s-a putut realiza o conexiune/ continuitate cu o altă cale de comunicație, s-au prevăzut platforme de întoarcere.
Lucrări de colectare și evacuare a apelor
Apele pluviale se vor colecta în șanțurile trapezoidale laterale. Pe zonele de rambleu, s-au prevăzut rigole de acostament sau la marginea acostamentului. Pe taluze sunt prevăzute casiuri din 30 m în 30 m, iar pentru descărcarea rigolelor de pe berme s-au prevăzut din 150 m în 150 m. Apele colectate de pe platforma autostrăzii se dirijează către zone prevăzute cu decantoare de grăsimi.
Pe traseul de autostradă sunt prevăzute 85 de podețe, din care: 53 de podețe tip C2, 2 podețe tip C2`, 21 de podețe tip D5, 9 podețe tip P2. În cadrul amenajărilor de la Nodurile rutiere sunt prevăzute 36 de podețe, din care: 28 de podețe tip C2 și 8 podețe de tip D5.
Noduri rutiere
Pe traseul Autostrăzii Sibiu – Făgăraș sunt prevăzute 7 noduri rutiere, respectiv:

1. Nod rutier Boița – km 0+000, la intersecția cu Autostrada A1 Sibiu – Pitești (km 53+000), este de tip A, are prevăzute 9 bretele de legătură;
2. Nod rutier cu Avrig – km 14+129, la intersecția cu DJ 105G, este de tip B, se amenajează tip ,,semitreflă”, are 4 bretele de legătură și 2 girații la DJ 105G;
3. Nod rutier Arpașu – km 34+170, la intersecția cu DN 1, este de tip B, se amenajează tip ,,semitreflă’’, are 4 bretele de legătură și 2 girații la DN 1 ;
4. Nod rutier Victoria– km 41+500, la intersecția cu DJ 105C, este de tip B, este un nod parțial care asigură doar relații de acces pe autostradă prin intermediul bretelelor Ucea de Sus – Făgăraș și Ucea de Jos – Corbi – Sibiu;
5. Nod rutier Sâmbăta – km 51+780, la intersecția cu DJ 105B este de tip B, se amenajează tip ,,semitreflă ’’, are 4 bretele de legătură și 2 girații la DJ 105B;
6. Nod rutier Ileni – km 67+280, la intersecția cu DJ 104B, este de tip B, se amenajează tip ,,semitreflă’’, are 4 bretele de legătură și 2 girații la DJ 104B.
7. Nod rutier Făgăraș – km 4+900 pe drumul de legătură, la intersecția cu DN 1, este de tip B, se amenajează tip „trompetă”, are 4 bretele de legătură.
Lucrări poduri și pasaje
Dimensionarea structurilor a fost efectuată pentru încărcările cu sarcini prevazute de EUROCOD pentru convoaiele de calcul LM 1, LM2, iar podurile au fost verificate hidraulic pentru debitul de Q = 2%.
Durata de viață a podurilor și pasajelor este de 100 ani.
Sunt prevăzute 102 structuri pe și peste autostradă.
La traversarea obstacolelor, s-au respectat următoarele gabarite pe verticală:

- drumuri naționale, autostradă – 5,50 m;
- drumuri clasificate DJ, DC și drumuri neclasificate – 5,00 m;
- linii CF – 7,50 m;
- cursuri de apă – 1,00 m deasupra nivelului apei (NAQ 2%).
- Podurile și pasajele situate pe autostradă vor asigura câte o parte carosabilă de 12,00 m pentru fiecare sens de mers;
- Structurile amplasate pe drumurile naționale și drumurile județene ce traversează autostradă vor asigura câte o parte carosabilă de 7,80 m;
- Structurile amplasate pe drumurile comunale și agricole ce traversează autostrada vor asigura câte o parte carosabilă de 7,00 m;
- Pe poduri, între partea carosabilă și trotuare, vor fi prevăzuți parapeti metalici de siguranță cu nivel de protecție foarte ridicată H4b conform ”Normativ pentru sisteme de protecție pentru siguranță circulației pe drumuri, poduri și autostrăzi” - indicativ AND 593/2012;
- Bordurile amplasate la marginea părții carosabile sunt din piatră albă cu durabilitate sporită la acțiunea agenților de degivrare;
- Pasajele peste căi de comunicație (DN, DJ și CF), sunt prevăzute cu panouri de protecție spre exterior;
- Alcătuirile constructive ale podurilor și pasajelor sunt de tip: casete din beton armat, grinzi din beton precomprimat, grinzi mixte în conlucrare cu platelaj din beton armat, arce metalice cu tiranți, grinzi metalice continue;
- Calea pe poduri, pasaje este alcătuită din următoarele straturi: 4 cm mixtură asfaltică MAS16; 4 cm beton asfaltic pentru poduri BAP16; 3 cm protecție hidroizolație BA8; 1 cm hidroizolație, conform preverilor ,,Normativului privind executarea la cald a îmbrăcăminților bituminoase pentru calea pe pod’’ – indicativ AND 546/2013;
- Infrastructurile sunt fundate indirect prin intermediul piloților forați de diametru mare, cu excepția structurilor casetate din beton armat, cu lumina de 6.00 – 9.50 m, care se fundează direct (structuri km 5+193; km 7+804; km 9+640; km 10+734; km 12+823; km 15+500; km 39+910; km 58+167; km 58+494; km 59+357; km 60+619; km 64+823; km 65+211);
- Podurile și pasajele sunt racordate cu terasamentele prin intermediul sferturilor de con sau aripilor, în funcție de configurația terenului, oblicitate sau înălțimea rambleului, respectiv placi de racordare;
- Racordările cu terasamentele sunt prevăzute cu scări pentru acces și casiuri pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale;
- Pentru pasajele peste CF (magistrala 500) se respectă prevederile din avizele de specialitate: se montează sisteme de ghidare-parapete de siguranță capabile să preia forțele de izbire ale autovehiculelor grele, pentru a evita căderea acestora peste calea ferată; excavațiile pentru fundațiile pilelor sau culeelor se execută cu sprijiniri pentru a nu afecta terasamentul căii ferate; se asigură colectarea și dirijarea apelor meteorice de pe pasaje în afara zonei CFR fără a afecta terasamentul căii ferate.

Centralizator poduri și pasaje – Autostradă

Nr. crt. Poziție kilometrică Denumire Lungime suprastructură [m] Nr. și lungimi deschideri
1 4+350 Viaduct 526 13x40.00
2 4+940 Pod peste râul Cibin 133 arc 130
3 5+193 Pod peste DJ 105N 36.50 36.50
4 5+440 Pod peste râul Olt 203 arc 200
5 6+123 Viaduct peste CF și DC 60 566.5 14x40.00
6 7+487 Pod pe drum local 93.5 25.00+42.00+26.50
7 7+643 Pod peste Valea Sebeș 30 30.00
8 7+804 Pod peste DC 59 52.00 52.00
9 8+143 Pod peste Valea Sebeșu de Sus (Moașa) 40 40.00
10 9+266 Pod pe DJ 105G 200.00 60.00+80.00+60.00
11 9+640 Pod peste drum local 33.00 33.00
12 10+275 Viaduct peste CF și peste Valea Lupului (Pr. Racovița) 578 4x40.00 + arc 130+ 7x40.00
13 10+734 Pod peste drum local 34.00 34.00
14 12+823 Pod peste drum local 34.00 34.00
15 13+380 Pod peste valea Marșa, DJ 105G și peste CF 727.6 60.00+80.00+60.00 +2*arc 200 + 3x40.00
16 14+129 Pod la nod rutier Avrig 102 30.00+42.00+30.00
17 15+500 Pod peste drum local 38.50 38.50
18 16+830 Viaduct peste Valea Dincota 403.2 4x40.00 + 60.00 + 80.00 +60.00 + 40.00
19 17+474 Pod peste Pârâul Sub Vii 272.05 3x40.00 + 45.00 + 60.00 + 45.00
20 17+700 Pod pe drum local 89.5 22.50+42.00+25.00
21 18+290 Pod peste râul Avrig și DJ 105F 420.6 80.00 +120.00 +80.00 +80.00 +60.00
22 18+820 Pod pe DC 51 91 24.50+42.00+24.50
23 21+857 Pod peste râul Liscov 40 40.00
24 22+365 Pod 81.4 19.70+42.00+19.70
25 22+935 Pod peste râul Porumbacu 80.50 2x40.25
26 23+135 Pod pe DJ 105J 200.00 60.00+80.00+60.00
27 23+650 Viaduct peste vale fără nume 364 9x40.00
28 25+877 Pod pe autostradă peste pârâul Sărata 21 21.00
29 26+376 Pod peste DC 50 37.00 37.00
30 26+807 Pod peste DN 1 203 arc 200
31 27+925 Pod peste Iazu Scoreiu 21 21.00
32 28+039 Pod pe autostradă peste pârâul Scoreiu 30 30.00
33 28+861 Pod 89 23.50+42.00+23.50
34 29+292 Viaduct peste vale fără nume 323.5 8x40.00
35 30+105 Viaduct peste Afluent Opat 1 133 arc 130
36 30+410 Pod peste Afluent Opat 2 21 21.00
37 30+567 Pod peste râul Opat 203 arc 200
38 31+960 Pod 103 30.50+42.00+30.50
39 32+040 Pod pe autostradă peste Râul Cărțișoara (Laita/Balea) 72.5 2x36.00
40 33+159 Pod pe DJ 105D 92.6 25.30+42.00+25.30
41 34+175 Pod la nod rutier Arpașu 102.6 30.30+42.00+30.30
42 35+278 Pod pe DC 48 97 27.50+42.00+27.50
43 35+741 Pod pe DJ 105H 105 31.50+42.00+31.50
44 36+050 Pod peste râul Arpaș și DJ 105H 260.6 60.00 + 80.00 +60.00 + 60.00
45 36+567 Pod pe drum local 89 23.50+42.00+23.50
46 36+928 Pod peste afluent Gostaia 36 36.00
47 37+230 Pod pe autostradă peste Pârâul Gostaia 40 40.00
48 37+850 Pod pe autostradă peste afluent pârâul Ghirloțelul Sec 163 arc 160
49 38+300 Pod pe autostradă peste pârâul Garlațel 203 arc 200
50 38+562 Pod 89 23.50+42.00+23.50
51 39+522 Pod pe autostradă peste râul Racovița 21 21.00
52 39+710 Pod 92.6 25.30+42.00+25.30
53 39+910 Pod peste afluent Ucea 34.50 34.50
54 40+780 Pod peste râul Ucea și DC 83 340.6 80.00 + 120.00 + 80.00 + 60.00
55 41+314 Viaduct peste DJ105C și peste vale fără nume 323.5 8x40.00
56 42+242 Pod peste CF și pârâul Corbul Ucei 820.6 60.00 + 2x80.00 + 3x120.00+ 3x80.00
57 43+260 Pod peste Valea lui Ban 182 5x36.00
58 43+990 Pod peste pârâul Corbul Viștei 200.6 60.00 + 80.00 +60.00
59 45+150 Pod peste raul Viștea și DJ 103D 460.6 60.00 +80.00 +2x120.00 +80.00
60 45+963 Pod peste DJ 102 și valea Izinilor 40 40.00
61 46+549 Pod 89 23.50+42.00+23.50
62 46+872 Pod peste pârâul Hotarului 152 5x30.00
63 47+270 Pod peste pârâul Crângul 60.50 2x30.00
64 48+270 Pod peste DJ107 Olteț-Draguș, groapa de gunoi și pârâul Draguș 235 36.00 + arc 163 + 36.00
65 48+678 Pod pe DC 76 95 26.50+42.00+26.50
66 50+992 Pod pe autostradă peste valea Glodunului 21 21.00
67 51+486 Pod peste pârâul Sâmbăta 40 40.00
68 51+785 Pod la nod rutier Sâmbăta 89 23.50+42.00+23.50
69 52+688 Pod peste Valea Dejban 36 36.00
70 53+621 Pod peste Valea din Margine 37.50 37.50
71 53+980 Pod peste pârâul Breaza 163 arc 160
72 54+179 Pod pe drum local 81.4 19.70+42.00+19.70
73 54+817 Pod peste valea Rădăcinii 21 21.00
74 54+983 Pod pe DJ103F Voila-Voivodeni 97 27.50+42.00+27.50
75 56+215 Pod peste valea Ovesii 21 21.00
76 56+841 Pod 103 30.50+42.00+30.50
77 58+167 Pod peste valea între Dealuri 82.00 82.00
78 58+494 Pod peste valea Negrișor 44.50 44.50
79 59+213 Pod peste pârâul Netotul 40 40.00
80 59+357 Pod peste DJ109 Beclean-Luta 38.00 38.00
81 60+463 Pod peste pârâul Bungetul 30 30.00
82 60+619 Pod peste DC74 Hurez-Luta 56.00 56.00
83 61+370 Pod peste pârâul Vâlcioara 21 21.00
84 62+026 Pod peste pârâul Savasteni 40.9 40.00
85 63+635 Pod peste pârâul Hurez 21 21.00
86 63+986 Pod pe DJ 104C Hurez-Sasciori 98.4 28.20+42.00+28.20
87 64+629 Pod peste pârâul Racovita 64 42.5 2x21.00
88 64+850 Pod peste dig 163 arc 160
89 65+239 Pod peste drum local 45.00 45.00
90 65+803 Pod peste pârâul Berivoi 65.9 3x21.00
Centralizator poduri și pasaje - Drum de legatura cu DN 1
Poziție kilometrică Denumire Lungime suprastructură
[m] Nr. și lungimi deschideri
91 0+555 Pod la nod rutier Ileni pe drum de legătură 88.2 22.60+42.00+23.60
92 4+336 Pasaj superior pe drum de legătură peste CF 205 323.5 8 x 40.00
93 4+900 Pod la nod rutier Făgăraș pe drum de legătură peste DN1 85.2 22.60+42.00+20.60
Centralizator poduri și pasaje - Nod Rutier Boița
Poziție kilometrică Denumire Lungime suprastructură
[m] Nr. și lungimi deschideri

BRETEA 1 0+390 Pod pe breteaua 1 peste breteaua 2 40 40.00
1+002 Pod pe breteaua 1 peste DN 7 520.60 60.30+80.00+2x120.00+80.00+60.30
BRETEA 2 1+008 Pod pe breteaua 2 peste DN 7 121 3x40.00
1+830 Pod pe breteaua 2 peste vale 50 50.00
BRETEA 3 0+642 Viaduct pe breteaua 3 peste DN 7, breteaua 1 și breteaua provizorie de descărcare în DN7 911 5x40.00+81.75+120+81.75+7x40.00+2x30.00 + 2x40.00
BRETEA 4 0+954 Viaduct pe breteaua 4 peste DN 7 și breteaua 7 101 40.00 + 2x30.00
2+146 Viaduct pe breteaua 4 peste Valea Lungșoara (Talmacuta) 640 80.00+4x120.00+80.00
BRETEA PROVIZORIE 0+540 Pod pe breteaua provizorie de descărcare la DN 7 40 40.00
Centralizator poduri și pasaje - Nod Rutier Victoria
Poziție kilometrică Denumire Lungime suprastructură
[m] Nr. și lungimi deschideri
BRETEA 1 0+620 Pod la nod rutier Victoria 121 40.25+40.50+40.25

Dotări ale autostrăzii
Sunt prevăzute două Centre de Întreținere și Coordonare, primul adiacent Nodului rutier Avrig, la km 14+400, al doilea adiacent Nodului rutier Sâmbăta, la km 51+800 unde este prevăzut și Centrul de Monitorizare și Informare.
Centrul de Întreținere și Coordonare se amplasează astfel încât să se administreze maxim 30 de km de autostradă. Pentru a fi îndeplinită această condiție s-a propus un Punct de Sprijin adiacent nodului rutier Arpașu, la km 33+400.
Toate spatiile de servicii aferente vor fi prevăzute cu sistem de iluminat public/ panouri fotovoltaice.
CIC și CIM sunt prevăzute cu clădiri administrative și operaționale, parcări, garaje, magazii, rezervoare de carburanți și apă, puț forat, instalații, canalizare, rampe și platforme, spații de parcare, cabină poartă, separatoare de nămol și hidrocarburi, stație de epurare, stație de pompe, instalație de preparare CaCl, post trafo, grup electrogen. Centrele de Întreținere și Coordonare sunt prevăzute cu echipamente și utilaje specifice tipului de activitate funcțională.

Spații de servicii
Pentru Autostrada Sibiu – Făgăraș sunt prevăzute 4 spații pentru servicii, respectiv:

- 2 spații de tip S3 cu o suprafață de aproximativ 30.000 mp, la km 8+550;
- 2 spații de tip S1 cu o suprafață de aproximativ 15.500 mp, la km 38+800.
Spațiile de servicii tip S1 sunt dotate cu următoarele: puț forat și hidrofor; stație epurare mecano-biologică; stație pompe ape uzate; cămin omogenizare-pompare; parcare autoturisme - 55 locuri + 15 locuri preconizate; spații agrement; spații protecție; post trafo; împrejmuire puț și rezervor; rezervor apă; separator produse petroliere; împrejmuire exterioară; parcare autocare - 3 locuri; parcare autovehicule grele - 20 locuri; parcare pentru persoane cu handicap - 10 locuri; platformă containere ecologice; spațiu rezervat benzinărie; spațiu rezervat bar+spațiu comercial; platformă de cântărire; toalete publice.
Spațiile de servicii tip S3 sunt dotate cu următoarele: puț forat și hidrofor; stație epurare mecano-biologică; stație pompe ape uzate; cămin omogenizare-pompare; parcare autoturisme - 100 locuri + 15 locuri preconizate; spații agrement; spații protecție; post trafo; împrejmuire puț și rezervor; rezervor apă; separator produse petroliere; împrejmuire exterioară; parcare autocare - 6 locuri; parcare autovehicule grele - 40 locuri; parcare pentru persoane cu handicap - 10 locuri; platformă containere ecologice; spațiu rezervat benzinărie; spațiu rezervat bar+spațiu comercial; spațiu rezervat autoservice - 4 posturi; spațiu rezervat restaurant; spațiu rezervat clădire socială (magazine, punct sanitar); spațiu rezervat hotel sau motel; platformă de cântărire; toalete publice.

Siguranța circulației
Parapeți
La amplasarea parapeților s-au avut în vedere prevederile “Normativului pentru sisteme de protecție pentru siguranța circulației pe drumuri, poduri și autostrăzi” – indicativ AND 593/2012, precum și a standardelor SR EN 1317/1-5.
Este prevăzută amplasarea de parapete pe toată lungimea Autostrăzii, atât pe zona mediană cât și pe zonele laterale pentru delimitarea părții carosabile.
Pentru zona de urgență a cărei lungime este de 160 m, aflată în zona mediană, s-a prevăzut un tip de parapet demontabil care să asigure atât montarea cât și demontarea, în timp redus și în condiții de siguranță rutieră. Aceste treceri peste banda mediană s-au prevăzut în general din 5 km în 5 km dar corelate cu amplasamentul lucrărilor de artă importante. S-au prevăzut atenuatori de impact, la bifurcația dintre nodurile rutiere, spațiile de serviciu și Autostradă.
Pe parapetele de siguranță se montează elemente retro-reflectorizante (catadioptrii, fluturași reflectorizanți sau alte elemente reflectorizante). În cazul parapetului din beton armat tip New Jersey, în scopul asigurării unei vizibilități sporite, îndeosebi pe timp de noapte, se pot utiliza dispozitive luminoase (în cascadă) alimentate cu energie solară.
În zona mediană, pentru eliminarea efectului de orbire a conducătorilor de autovehicule care circulă pe sensuri contrare, se utilizează panouri anti-orbire montate pe parapetul de siguranță, de-a lungul Autostrăzii.
Pentru protejarea traficului pietonal (incluzând personalul de întreținere în caz de accidente rutiere) parapetul pietonal va fi amplasat pe ambele părți ale lucrărilor de artă la limita trotuarului.
Tipurile de parapeti utilizați în cadrul proiectului sunt:

- Parapet separator (zona mediană) tip H2 cu W2;
- Parapet marginal tip H1,H2,H3 cu W5 și W3;
- Parapete H4b pentru lucrări de artă.

Lucrări de semnalizare verticală și orizontală
Sistemul de semnalizare și marcaj a fost proiectat atât pe autostradă cât și pe drumurile de categorie inferioară care intersectează autostrada precum și pe rețeaua rutieră din culoarul autostrăzii, unde s-a proiectat semnalizarea rutieră pentru orientarea către autostradă. Materializarea sistemului de organizare și desfășurare a circulației prin indicatoare și marcaje a urmărit mărirea gradului de siguranță, fluentă traficului și orientarea participanților la trafic. Este necesar să se transmită conducătorilor auto o serie de informații legate de condițiile rutiere, evenimente produse pe autostradă, avertismente, acest lucru se realizează prin mesaje variabile, transmise de la Centrul de Monitorizare și Informare al autostrăzii și care vor fi afișate pe panourile cu mesaje variabile. Autostrada fiind alcătuită din două căi distincte unidirecționale, este prevăzută instalarea bornelor kilometrice pe fiecare parte a autostrăzii.
Sistemul de dirijare și orientare a circulației pe autostrada și drumurile adiacente este completat, coordonat și armonizat cu semnalizarea verticală (indicatoare de circulație de avertizare, de obligativitate, de informare și orientare, adiționale la indicatoare, etc.).
Pe traseul autostrăzii cât și pe drumurile destinate traficului internațional și pe bretelele nodurilor s-au prevăzut indicatoare de dimensiuni foarte mari iar pe celelate categorii de drumuri relocate s-au prevăzut indicatoare de dimensiuni normale. Se vor semnaliza corespunzător curbele care nu permit o viteză de circulație de 130 km/h. Indicatoarele de circulație sunt susținute de stâlpi metalici, de portale sau console.

Marcajele rutiere
În funcție de locul unde se aplică și rolul pe care trebuie să-l aibă în dirijarea și orientarea circulației, s-au prevăzut marcaje:

- longitudinale (pentru separarea sensurilor de circulație, delimitarea benzilor de circulație, delimitarea părții carosabile, etc.);
- transversale (pentru stabilirea locurilor de oprire, marcarea sectoarelor de drum pe care trebuie redusă viteza, pentru ghidare, săgeți și inscripții, marcaje laterale pe lucrările de artă, marcaje speciale, etc.).
Marcajele rutiere vor fi realizate conform standardului SR 1848/7-2015 “Semnalizare rutieră. Marcaje rutiere”.
Se vor amplasa butoni reflectorizanți pe bordurile insulelor de dirijare. Distanța între butonii montați este de 1,00 m, cu mențiunea că la capetele insulelor de dirijare, pe racordare, aceștia sunt distribuiți la 50 cm.
S-au avut în vedere și recomandările ,,Ghidului pentru planificarea și proiectarea semnalizării rutiere de orientare și informare pentru asigurarea continuității, uniformității și cogniscibilității acesteia’’- indicativ AND 604-2012.
Iluminatul public
Se va realiza la Nodurile rutiere, Spațiile de servicii, Parcări, Centrele de Întreținere și Coordonare (CIC) și Centrul de Monitorizare și Informare și în locațiile recomandate în ,,Ghidul privind condițiile de iluminat la drumuri naționale și autostrăzi’’ – indicativ AND 603/2012. Sistemul de iluminat va fi prevăzut cu panouri fotovoltaice, corpurile de iluminat vor fi de tip LED montate pe stâlpi metalici.
Sistemul de Monitorizare Trafic (ITS)
Va conține sisteme și dotări care să asigure servicii de informare și avertizare privind: evenimentele rutiere și condițiile de trafic, limitele de viteză, timpul de călătorie, managementul strategic al traficului pe coridoare, transporturi speciale și de mărfuri periculoase, managementul parcărilor, servicii de taxare și controlul accesului pe autostradă, controlul greutății și gabaritului vehiculelor, monitorizare siguranță și securizare a infrastructurii, condiții meteo. Aceste servicii vor fi asigurate prin sisteme și subsisteme specifice de culegere a datelor, de monitorizare, recunoaștere și procesare a datelor.
Lucrări de consolidare
Sunt prevăzute lucrări de îmbunatățire a terenului de fundare de suprafață și de adâncime, lucrări de susținere și protecție a terasamentelor, de diverse tipuri:

- Pernă din material local stabilizat cu lianți hidraulici: lucrarea constă în îmbunătățirea terenului de fundare pe o grosime limitată (în funcție de natura terenului de fundare și sectoarele experimentale) cu o pernă din pământ corespunzătoare pentru execuția terasamentelor, îmbunătățit cu un liant hidraulic care îi modifică caracteristicile fizico-mecanice;
- Ranforsarea rambleului cu două geogrile în bază: prin execuția acestor lucrări se asigură stabilitatea rambleelor cu înălțimea mai mare de 4.00 metri și repartiția uniformă a tensiunilor verticale la nivelul bazei rambleului;
- Ranforsarea rambleului cu doua geogrile la nivelul bermei: prin execuția acestor lucrări se asigura stabilitatea rambleelor cu înălțimea mai mare de 6.00 metri și împiedicarea suprafețelor de cedare de a străbate întregul corp de umplutura;
- Îmbunătățirea terenului de fundare cu anrocamente: această lucrare a fost prevăzută în zonele mlăștinoase străbătute de traseul autostrăzii, evitându-se astfel fenomenele de instabilitate generală a umpluturilor prin sporirea capacității portante la nivelul terenului de fundare;
- Șlițuri drenante: această lucrare se execută în debleele în care există ape subterane la o cota superioară linei roșii a drumului pentru a reduce fenomenele de instabilitate a taluzelor prin reducerea umidității terenului natural din corpul taluzelor lucru care duce la creșterea caracteristicilor fizico – mecanice ale terenului. Dirijarea apelor către un emisar se face prin șanțuri amenajate și dimensionate astfel încât să se asigure debitul necesar de evacuare.
- Ziduri de sprijin din pământ armat: această soluție a fost adoptată pentru zonele în care a fost necesară limitarea amprizei autostrăzii pentru evitarea obstacolelor din teren.
- Piloți de beton armat tangenți: această lucrare se execută în zone de debleu pentru susținerea versantului. Pliotii de beton sunt forați la o adâncime de 30 metri. Adâncime suficientă pentru a asigura stabilitatea versantului prin faptul că străbat terenul stabil pe o adâncime de aproximativ 12 metri.
Lucrări hidrotehnice
Amenajări hidrotehice la traversări de albii cadastrate
La traversarea albiilor cu poduri, când autostrada este amplasată în albia majoră a unui curs de apă sunt prevăzute lucrări hidrotehnice. Traseul autostrăzii parcurge zone cu forme de relief variate și intersectează mai multe fire de apă care prezintă un curs meandrat și care nu întotdeauna intră perpendicular pe axul lucrărilor de artă (poduri).
Din aceste motive în zona podurilor aceste albii trebuiesc corectate și amenajate atât amonte cât și aval.
Curgerea apelor trebuie corectată în așa fel încât să nu se producă fenomene de eroziune care ar conduce la o cădere a talvegului în special aval. Prin erodarea talvegului se pune în pericol stabilitatea podului.
Lucrări hidrotehnice proiectate
Ziduri de gabioane și saltele de gabioane: sunt construcții realizate din cutii alcătuite dintr-un schelet metalic (carcase) confecționat din otel beton pe care se înfășoară plasa de sârmă zincată și care se umplu în amplasament cu piatră brută sau bolovani de râu sortați. În majoritatea cazurilor lucrările de gabioane sunt prevăzute pe ambele maluri ale cursului de apă, în câteva cazuri, sunt doar aplicabile pe un singur mal.
Saltelele de gabioane se întâlnesc în proiect, pe fundul zidului de gabioane, cu rol de preluare a afuierilor, se montează sub cota talvegului, și superior, la cota rost fundație elevație a podurilor, cu rol de preluare a afuierilor pentru structura de traversare. Gabioanele folosite în elevație sunt cu înălțime de 1.00 m, lățimea de la 2.50 m la 1.00m cu pas de 0.50 m. Saltelele de gabioane folosite au grosimea de 30 cm, lățimea de 5.00 m, iar lungimea de 4.00 m sau 5.00 m.
- Protecția taluzului autostrăzii: aceaste lucrări au fost prevăzute acolo unde calculele hidraulice, baza pentru dimensionarea lucrărilor hidrotehnice, au condus, în unele cazuri, la inundabilități mari, ieșirea din albia minoră a apelor răului. Pentru aceste situații, s-a adoptat protecția taluzului drumului, pe toată înălțimea udată, plus o garda de 50 cm, în cazul râului Cibin și o gardă de 30 cm, în cazul celorlalte cursuri de apă (NP 067/2002). Protecția taluzului autostrăzii s-a elaborat în două soluții constructive diferite, una cu beton și cealaltă cu pereu de piatră rostuit cu mortar.
Pereul din beton de 15 cm grosime se armează cu plasă tip Buzău și se așează pe un geotextil, urmat de strat drenant de balast de 10 cm grosime. Se prevăd la bază barbacane, pentru a evacua eventualele infiltrații. Pereul pe taluz are piciorul de sprijin grindă de beton simplu, turnată în teren pe dimensiunile date 0.80x0.40 m. Aceasta se teșește pentru a asigura sprijinul adecvat pereului. Se prevăd în execuție rosturile de lucru, turnare și dilatare. Șantul autostrăzii își modifică forma pe zona execuției acestui pereu, așa cum este prezentat în profilul transversal tip. Rigidizarea lucrării, în capete, se va executa ca o grindă continuă de 0.80 m grosime, pe 0.50 m lungime. Pereul se execută pe taluz de drum cu panta de 1:2 și 1:1.5.
Pereul din piatră brută rostuit cu mortar de 20 cm grosime se execută pentru zonele în care nivelul de apă poate atinge ocazional, un nivel superior malurilor, sau pentru pârâurile cu maluri joase, sau albie neconturată, în care la debite mari, apa se întinde cu lama mică, pe o zonă mare. Pereul se execută asemănător cu cel de beton, cu diferență că grinda va avea 0.60x0.40 m, grosimea este de 20 cm, iar stratul suport este de nisip de 10 cm. De asemenea, garda peste nivelul de apă determinat este de 30 cm. Rigidizarea lucrării, în capete, se va executa ca o grindă continuă de 0.60 m grosime, pe 0.50 m lungime, din beton simplu turnat monolit.
- Pereu de piatră brută rostuit cu mortar: această lucrare s-a prevăzut ca și protecțiile pentru albiile pârâurilor și râurilor pentru care s-a dorit îmbunătățirea condițiilor de scurgere a apelor, cât și protecția contra eroziunilor ale patului albiei și malurilor, și s-au făcut în soluție constructivă de pereu zidit din piatră brută sau bolovani de rău. Grosimea acestui pereu variază de 20 cm sau de 30 cm, în funcție de deschiderea albiei și vitezelor determinate prin calculele hidraulice. Secțiunea transversală tip, propusă, este de forma trapezoidală cu pante ale taluzului de 1:2. Stratul suport de execuție a pereului este nisipul 10 cm, așezat pe un filtru de geotextil.
- Căderi în trepte – această lucrare a fost prevăzută în zonele în care traseul autostrăzii traversează văi și dealuri cu pante abrupte prin amenajarea amonte și aval (după caz) a acestor văi. Scopul amenajărilor numite generic, căderi în trepte, este de a evita eroziunile versantului și transportul de material granular spre autostradă, în cazul unor viituri rapide pe versanți, cu puternic caracter eroziv și de transport.
Soluția constructivă constă în amenajarea unui prag deversor amonte, cu rol de reținere a aluviunilor sau a materialelor cărate de apă, apoi continuat cu un canal construit din pereu zidit de piatră brută pentru conducerea apei direct în podeț și evitarea șiroirilor pe taluzul versantului
- Protecție mal cu pereu zidit de piatră brută și prism de anrocamente: lucrarea se aplică pentru sectoarele de rău, unde vitezele apelor sunt mari, datorită îngustării albiei pe zona podului, se propun protecții de taluz, având la bază ca sprijin un prism de anrocamente. Prismul de anrocamente se execută sub cota talvegului, ca protecție împotrivă posibilelor afuieri.
- Devieri de albie : această soluție a fost adoptată pentru situațiile în care traversările cursurilor de apă sau a canalelor au condus la oblicități foarte mari ale lucrărilor de traversare. Traseul văilor și părâielor, în plan, se corectează pentru a asigura în amonte și aval de lucrările de traversare, secțiune de scurgere și traseu stabil. Se va amenaja, secțiunea de scurgere, pe lungimea de 10 m, amonte și aval, cu pereu zidit de piatră brută rostuit cu mortar. Lucrarea de deviere are impuse două puncte, date de profilul longitudinal natural al văii. În funcție de acestea, și de lățimile albiei, se trasează un curs nou proiectat, cu curbe sau aliniamente suficient de mari pentru a nu înrăutăți curgerea pe traseul nou proiectat. Se urmărește păstrarea vitezelor și stabilității în plan, sinuozitatea cursului de apă.
- Recalibrări de albie: această lucrare se execută pe zona albiilor râurilor și canalelor traversate de autostradă care sunt colmatate sau parțial colmatate prin lucrări de excavații și depuneri de material excavat pe mal pentru a nu fi antrenat din nou de viituri.
Cursurile naturale de apa sau canalele artificiale de îmbunățiri funciare care sunt traversate cu poduri, sau canalizate prin podețe, de pe Autostrada Sibiu-Făgăraș, pentru care s-au proiectat lucrări hidrotehnice sunt:

1. Km 4+945 Râul Cibin ziduri de gabioane L = 1100 m
protecție de taluz L = 1130 m
2. Km 7+643 Pârâu Sebeș pereu de piatră L = 165 m/
protecție de taluz L = 100 m pe taluzul amonte
protecție de taluz L = 165 m pe taluzul aval
3. Km 8+143 Pârâu Moașa ziduri de gabioane L = 280 m
4. Km 10+393 Pârâu Racoviță (Valea Lupului) recalibrare albie L = 200 m
5. km 10+937 Pârâu Vâlcele pereu zidit de piatră L = 40 m
protecție de taluz L = 90 m pe taluzul amonte
protecție de taluz L = 80 m pe taluzul aval
6. km 11+420 Valea lui Hint pereu zidit de piatră L = 40 m
7. Km 13+320 Pârâu Mârșa recalibrare albie L = 400 m
8. Km 13+922 Valea fără nume Nod Avrig deviere vale L = 620 m
9. Km 15+940 Valea fără nume cadere în trepte L = 35 m
10. Km 16+432 Valea fără nume cadere în trepte L = 35 m
11. Km 17+285 Vale fără nume cadere în trepte L = 35 m
12. Km 18+220 Pârâu Avrig ziduri de gabioane L = 300 m
13. Km 19+957 Pârâu Racovicioara dev. și pereu de piatră L = 60m
14. Km 21+857 Pârâu Lișcov ziduri de gabioane L = 530 m
protecție la pod saltele de gabioane L = 70 m
15. Km 23+693 Valea fără nume deviere albie L = 180 m
16. Km 24+510 Valea Săratui pereu din piatră zidită L=2x10 ml
17. Km 25+707 Pârâu Glodului deviere albie L = 215 m
pereu din piatră zidită L = 2x10 ml
18. Km 25+880 Pârâu Sărata ziduri de gabioane L = 630 m
protecția fundului albiei cu saltele L = 315 m
protecție de taluz L = 155+70=225 m pe
taluzul amonte
19. Km 27+925 afl Scorei saltele de gabioane L = 100 m
recalibrare albie L = 145 m
protecție de taluz L = 130 m pe taluzul amonte
protecție de taluz L = 115 m pe taluzul aval
20. Km 28+035 Pârâu Scorei zid de gabioane md L = 140 m
saltele de gabioane ms L = 140m
recalibrare albie L = 100 m
21. Km 28+678 Valea fără nume deviere albie L = 110 m pereu din
piatră zidită L = 2x10 ml
22. Km 29+173 Valea fără nume deviere albie L = 335 m
23. Km 30+412 Afluent Opatu 2 canalizarea mediana a cursului de apă cu
saltele de gabioane L= 40 m
24. Km 32+025 Pârâu Cârțișoara(Bâlea) ziduri de gabioane L = 430 m
saltele de gabioane L = 2x40 m
25. Km 34+100 Nod rutier dev canal de desecare L = 400 m
26. Km 34+360 Valea Neagră dev. si pereu de piatră L=385m
27. Km 36+030 Pârâu Arpaș ziduri de gabioane L = 600 m
28. Km 36+930 Valea Gostaia saltele de gabioane L = 120 m
29. Km 37+230 Pârâu Gostaia recalibrarea albie L = 170 m
protecție cu saltele de gabioane L = 2x40 m
30. Km 39+520 Râu Racoviță 39 saltele de gabioane L = 90 m
31. Km 39+909 Afluent Ucea saltea de gabioane L = 40 m
32. Km 40+780 Pârâu Ucea ziduri de gabioane L = 380 m (160m in
ax lucrare hidrotehnica)
33. Km 42+340 Pârâu Corbul Uceizid de gabioane L = 175 m (80m in ax lucrare hidrotehnica)
recalibrare albie L = 325 m
34. Km 43+233 Valea lui Ban saltele de gabioane L = 80 m
35. Km 44+007 Corbul Viștei saltele de gabioane L = 150 m
36. Km 45+187 Pârâu Viștea recalibrare L = 160 m
37. Km 45+959 Valea Izinilor canal inierbat L = 130 m
protecție cu saltele de gabioane L = 50+30 m (dreapta)
38. Km 46+857 Pârâu Hotarul saltele de gabioane în jurul pilelor L=3x10.20x33.00 m
39. Km 47+270 Pârâu Crangul deviere albie L = 315 m
protecții la pod cu umplutură de piatră brută L = 35 m la pila
L = 2x40 m la culei
40. Km 49+573 Pârâu Dumbrava racordare albie L = 40 m
41. Km 50+995 Pârâu Racoviță 51 dev. și pereu de piatră L=200m
42. Km 51+479 Pârâu Sâmbăta ziduri de gabioane L = 440 m (200m în ax lucrare hidrotehnică)
43. Km 52+688 Valea Dejban saltele de gabioane la culei L = 2x40 m
44. Km 53+620 Valea din Margine saltele de gabioane L = 30 m
45. Km 53+958 Pârâu Breaza ziduri de gabioane L = 570 m
46. Km 54+816 Pârâu Rădăcinii recalibrare albie L = 90 m saltele de gabioane la pod L=40m
47. Km 56+213 Valea Ovesii saltele de gabioane L = 50 m
48. Km 57+829 Valea fără nume deviere albie L = 90 m/ pereu din piatră zidită L = 2x10 ml
49. Km 58+494 Valea Negrișor saltele de gabioane L = 35 m
50. Km 59+214 Pârâu Netot saltele de gabioane L = 150 m
51. Km 60+464 Pârâu Bungetul excav. dev. albie L=300m saltele de gabioane L= 220 m
52. Km 61+371 Pârâu Vâlcioara dev. și saltele de gab. L=210 m
53. Km 62+029 Pârâu Săvăstreni dev. și saltele de gab. L=220 m
54. Km 63+634 Pârâu Hurez dev. și saltele de gab. L=210m
protecție de taluz L = 250 m pe taluzul amonte
55. Km 64+620 Pârâu Racoviță 64 pereu zidit de piatră L = 100 m
recalibrare albie L = 140 m
56. Km 65+805 Pârâu Berivoi saltele de gabioane L = 200 m
recalibrare albie L = 310 m
57. Km 66+768 la km 67+823 deviere canal L = 1145 m/ pereu din piatră zidită L = 60 m
Protecţia mediului
Lucrări hidrotehnice de protecţie a mediului
Lucrările pentru asigurarea protecției mediului prevăzute pentru realizarea Autostrăzii sunt lucrări pentru protecția calității apei și solurilor ce constau în construcții pentru epurarea apelor meteorice (ansambluri separatoare de hidrocarburi și bazine de sedimentare) și bazine de retenție.
Sunt prevăzute 390 separatoare de hidrocarburi și 25 bazine de retenție.
Panouri fonoabsorbante
Traseul Autostrăzii Sibiu - Făgăraș nu afectează locuințe și așezări umane, însă în zonele rezidenţiale aflate la o distanţă mai mică de 500 m faţă de axa autostrăzii s-au prevăzut protecții cu panouri antifonice cu o lungime totală de 6,260 km.
Amenajarea peisagistică
Din punct de vedere peisagistic, concepția de proiectare pentru traseul autostrăzii se definește pe tipuri de zone și anume: pe aliniamentul autostrăzii, la nodurile rutiere, la spațiile de servicii, parcări, centre de întreținere și coordonare, etc. Amenajările peisagistice vor fi configurate specificului funcțional și estetic al fiecărei zone destinate spatiilor verzi, tipurile și caracteristicile speciilor de arbuști, arbori, alte specii de plante decorative fiind distincte pentru fiecare locație și tip de sol.
Autostrada va fi împrejmuită cu gard pentru evitarea pătrunderii accidentale pe zona carosabilă a faunei.
Traseul Autostrăzii Sibiu-Făgăraș intersectează siturile de importanță comunitară ROSCI 0304 și ROSCI 0132 și de aria de protecție specială avifaunistică ROSPA 0098.
Pe timpul execuției lucrărilor și organizării de șantier se vor lua măsuri specifice de protecție a mediului și diminuare a impactului negativ asupra solului, apei, aerului, de limitare a noxelor, a zgomotului, amenajări specifice depozitării materialelor și produselor periculoase. Terenurile ocupate temporar, la finalizarea lucrărilor, vor fi aduse la starea inițială.
Sistem de protecţie împotriva zăpezii
Sunt propuse 4 zone cu perdele antiînzăpezire pe ambele părți ale Autostrăzii între km 3+500 - km 3+700, km 16+284 – km16+444, km 23+900 – km 24+110, km 29+553 – km 29+953, pe o lungime totală de 970 m, zonele de amplasament s-au stabilit conform Normativului PD 162-2002 Art.5.1. ca urmare a faptului că înclinarea taluzului de debleu este mai mare de 1/8 -1/10.
Mutări şi protejări de instalaţii
Se vor reloca/proteja rețelele identificate pe traseul autostrăzii, de tipul: rețele electrice de joasa și medie tensiune; rețele electrice de înaltă tensiune 110 kV; rețetele de distribuție gaze naturale; rețele electrice de înaltă tensiune 400 kV; rețele transport gaze naturale TRANSGAZ; rețele de apă și canalizare; rețele și canale de irigații; rețele de telecomunicații, drumuri locale

Documente supuse consultării
Instrument de motivare

Text proiect

Anexa

Documentele pot fi consultate şi în cadrul Punctului de Informare de la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii - Bdul Dinicu Golescu, nr. 38, sector 1, Bucureşti, Poarta G.

Elaborarea şi transmiterea propunerilor/observaţiilor/opiniilor
Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului

Coordonate de contact

Propunerile/opiniile/sugestiile celor interesaţi pot fi transmise prin cel puţin una din următoarele modalităţi:

• Prin poştă la adresa Ministerul Transporturilor și Infrastructurii– Direcţia  Comunicare și Dialog Social – Bdul Dinicu Golescu, nr. 38, sector 1, Bucureşti

• Prin depunere la Registratura Ministerului Transporturilor și Infrastructurii - Bdul Dinicu Golescu, nr. 38, sector 1, Bucureşti, Poarta G

• Prin fax la numărul de telefon 021-319.61.29

• Prin poşta electronică la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. 

• Prin formularul E-consultare

ÎN SITUAȚIA ÎN CARE DORIȚI CA NUMELE ȘI PRENUMELE DUMNEAVOASTRĂ (SAU DENUMIREA PERSOANEI JURIDICE) SĂ NU APARĂ ÎN TABELUL CU PROPUNERI PRIMITE DIN PARTEA SOCIETĂȚII CIVILE AVEM RUGĂMINTEA SĂ SPECIFICAȚI ACEST LUCRU LA SFÂRȘITUL DOCUMENTULUI TRANSMIS DE CĂTRE DUMNEAVOASTRĂ

Propuneri primite

Documente conexe

Prezentat în