Ministrul Transporturilor, Dan Şova, va participa în perioada 7-8 mai 2014, la Atena, la Reuniunea informală ministerială în domeniul maritim (7 mai 2014), cât şi la Consiliului informal al miniştrilor transporturilor (8 mai 2014).
În cadrul Reuniunii informale ministeriale în domeniul maritim, miniştrii transporturilor din statele membre vor participa la o dezbatere în ceea ce priveşte politica de transport maritim a UE până în 2018, cu extindere până în 2020.
România susţine transportul maritim de calitate, ce asigură protecţia navigatorilor şi a pasagerilor pe mare şi un nivel înalt de siguranţă a navelor. România susţine de asemenea accelerarea digitalizării şi simplificării procedurilor administrative pentru facilitarea traficului maritim.
Poziţia României este de a susţine îmbunătăţirea performanţelor transportului maritim în domeniul protecţiei mediului marin la nivel UE şi internaţional, fiind favorabilă iniţiativei legislative europene de utilizare a LNG (Gaz natural lichefiat), atât în transportul maritim, cât şi pe căi navigabile interioare şi de creare a unei infrastructuri minime pentru alimentare cu LNG în porturi până în 2025, respectiv 2030, în scopul reducerii dependenţei de petrol şi emisiilor de CO2.
În privinţa Propunerii de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unui cadru privind accesul la piaţa serviciilor portuare şi transparenţa financiară a porturilor, în dezbatere la nivel european, ministrul român al transporturilor este preocupat de implicaţiile pe care acest efort de armonizare le poate avea asupra porturilor din Uniune: „Deşi susţinem necesitatea îmbunătăţirii concurenţei şi creşterii eficienţei şi transparenţei porturilor, trebuie să ne asigurăm că în cadrul acestui process nu creştem povara administrativă şi nu introducem restricţii nejustificate care să afecteze profitabilitatea porturilor”.
În cadrul Consiliului informal al miniştrilor transporturilor, una din temele care va face obiectul dezbaterii o constituie provocările actuale în dezvoltarea infrastructurii inteligente şi a industriei auto pentru creşterea siguranţei rutiere.
România consideră că Sistemele Inteligente de Transport, prin implementarea lor la bordul vehiculului, cât şi în structura infrastructurii rutiere, conduc la sporirea siguranţei circulaţiei, definitivarea unei infrastructuri rutiere inteligente şi creşterea mobilităţii.
Pentru a asigura implementarea coordonată şi efectivă a acestor sisteme în întreaga Uniune, ar trebui accelerată introducerea unor specificaţii, inclusiv standarde, care să stabilească dispoziţii şi proceduri mai detaliate.
De asemenea, ar trebui asigurat cadrul necesar pentru facilitarea unei cooperări între toate părţile interesate, precum: furnizori de servicii STI, asociaţii ale utilizatorilor de STI, operatori de transport şi de instalaţii, reprezentanţi ai industriei prelucrătoare, parteneri sociali, asociaţii profesionale şi autorităţi locale.
Un alt aspect important este reprezentat de creşterea capacităţii statelor membre de a asigura un grad cât mai mare de integrare între transportul rutier şi alte moduri de transport prin implementarea noilor tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor (de ex.: servicii inovatoare de informare exactă şi în timp real a utilizatorilor infrastructurii, gestionarea traficului şi care să asigure siguranţa şi conexiunile între modurile de transport).
Totodată, implementarea coordonată a sistemelor STI ar trebui să ia în calcul experienţa şi rezultatele deja obţinute de unele state membre în acest domeniu (de ex.: elaborarea unui ghid de bune practici, reuniuni de experţi care să elaboreze un set de linii directoare pentru implementarea unitară a sistemelor STI).
În ceea ce priveşte finanţarea, considerăm că trebuie alocate fonduri suficiente la nivel UE, la nivelul statelor membre pentru siguranţa rutieră, sisteme inteligente de transport, dar şi pentru activităţi de cercetare în acest domeniu important.
O alta temă pe ordinea de zi vizează rezultatele Conferinţei europene privind armonizarea politicilor sociale europene în transportul rutier de marfă, care a avut loc la Paris în data de 16 aprilie 2014., Armonizarea politicilor sociale în transportul rutier constituie una din preocupările statelor membre; protecţia sociala, riscul pierderii locurilor de munca şi riscul de delocalizare sunt subiecte ale agendei publice care revin frecvent în dezbatere.
România susţine aplicarea principiilor de piaţă la nivel UE, în cadrul Pieţei Unice.
România este totodată preocupată de situaţia socială a lucrătorilor din transporturi şi susţine astfel asigurarea protecţiei necesare a şoferilor implicaţi în operaţiuni de transport internaţional sau în alte state membre, precum şi combaterea abuzurilor şi fraudelor inclusiv în transportul rutier, prin întărirea controlului operaţiunilor de transport.
România susţine orientarea eforturilor spre a întări colaborarea dintre autorităţile din statele membre, pentru a îmbunătăţi politicile şi practicile de control. Considerăm că instrumentele legislative europene în domeniul politicilor sociale în transportul rutier de marfă există.
România este gata să ia parte la o discuţie serioasă la nivel european pe această temă, care să analizeze cu atenţie şi în mod obiectiv situaţia actuală a transportului rutier în Uniune, precum şi modul de aplicare a regulilor existente în transportul rutier, în vederea atingerii obiectivului de creare a unui sistem de transport european eficient.